Comunicarea cu persoanele cu dizabilitati intelectuale

Articolele de specialitate din partea echipei noastre de experti de la Organizatia Suedeza pentru Ajutor Umanitar Individual vin in sprijinul comunitatii pe care o cream, oameni care interactioneza, lucreaza, traiesc alaturi de persoane cu dizabilitati.

Ca urmare a implementarii proiectului DIA – Dizabilitatea intelectuală și asociată - Metode specializate în serviciile sociale finanțat prin granturile SEE 2009-2014, în cadrul programului Fondul ONG în România – componenta 4 Servicii sociale și de bază, implementat în perioada 1 iunie 2014 – 29 februarie 2015, am dezvoltat seria de articole de specialitate din partea expertilor nostri.

In cei peste 24 de ani in care misiunea noastra a fost sa militam pentru incluziunea sociala a persoanelor cu dizabilitati si a varstnicilor prin servicii si interventii adaptate nevoilor individuale am lucrat zi de zi alaturi de profesionisti in domeniu dedicati acestei cauze care mereu s-au perfectionat.

Alina Bigan este alaturi de organizatia noastra de mai bine de 10 ani, ocupand functia de Psiholog Coordonator al Centrului de Evaluare si Consiliere Psihologica. In cei peste 10 ani de munca, s-au adunat mii de ore de munca alaturi de persoanele cu dizabilitati in care Alina Bigan, psihologul nostru si-a perfectionat si rafinat tehnicile de comunicare cu persoanele cu dizabilitati. Iata recomandarile specialistului nostru pentru a avea o comunicare eficienta cu persoanele cu dizabilitati:

"Dizabilitatea intelectuala se caracterizeaza prin deficite semnificative atat in functionarea cognitiva cat si la nivelul comportamentului adaptativ exprimat prin abilitatile conceptuale sociale si pragmatice.

Totodată, este important de reținut că, persoanele cu dizabilități intelectuale, se dezvoltă ca și celelalte persoane, doar că au nevoie de o perioadă mai îndelungată de timp pentru a însuși anumite deprinderi și abilități. Astfel, ele necesită mai mult timp pentru a învăța să vorbească, să meargă, să obțină anumite abilități de autonomie, cum ar fi îmbrăcatul, dezbrăcatul, mîncatul etc.

Activităţile zilnice ale persoanelor cu dizabilităţi intelectuale nu diferă de ale celorlalte persoane. Ele pot include comunicarea şi relaţionarea cu alte persoane, locuirea într-un domiciliu, grija de sine, luarea deciziilor, petrecerea timpului liber, participarea la activităţile sociale, urmarea unei şcoli obişnuite sau obţinerea unui serviciu.

În comunicarea cu persoanele cu dizabilităţi intelectuale trebuie să fii atent la limbaj şi atitudine. Limbajul cu care ne adresăm influenţează modul în care aceste persoane se văd pe ele însele sau pe ceilalţi. Este necesar să eviţi cuvintele şi expresiile referitoare la discriminare, stigmatizare sau asociate cu acestea. Un limbaj negativ referitor la dizabilităţi şi deficienţe are un impact puternic asupra persoanei. El îi poate afecta dezvoltarea emoţională şi părerea despre valoarea şi abilităţile sale. În schimb, un limbaj pozitiv încurajează persoana să treacă peste barierele create de condiţia fizică sau intelectuală. Limbajul folosit trebuie să respecte demnitatea, drepturile şi diversitatea persoanelor cu dizabilităţi intelectuale.

Pentru o comunicare eficienta trebuie tinut cont de :
• Volum - vorbiti suficient de tare astfel incat sa fiti auzit de ceilalti si foloseşte propoziţii cît mai scurte şi un limbaj cît mai simplu.
• Viteza expunerii - adaptează viteza expunerii la dificultăţile şi nivelul de înţelegere a persoanei.Daca se vorbeste prea repede se poate ajunge la confuzie.
• Pronuntia - se recomanda o pronuntare clara.
• Privire - priveşte direct persoana cu care comunici.
• Formularea intrebarilor - formulează întrebări deschise. Acestea încep cu: ce? de ce? cum? pentru ce? Ele încurajează răspunsurile şi evită întrebările închise care sugerează răspunsul sau presupun doar răspunsuri directe Da sau Nu.
• Rabdare - lasă-i timp pentru gîndire şi nu-i grăbi răspunsul.
• Feed-back - ascultă activ răspunsul verbal al persoanei. A asculta activ înseamnă să-i oferi feed-back persoanei care îţi relatează ceva, prin: asigurarea contactului vizual, adoptarea unei atitudini obiective, observarea şi descifrarea comportamentului nonverbal al interlocutorului, adresarea de întrebări pozitive şi reformularea celor spuse de către el, pentru ca să-i confirmi că ai înţeles. Un semn al atenţiei tale faţă de ceea ce spune persoana este faptul că dai afirmativ din cap sau că ţii capul aplecat un pic într-o parte.
• Ascultă-te pe tine însuţi atunci cînd comunici (cuvintele, tonul şi inflexiunile vocii). Fii conştient de sentimentele personale, de postura corpului, de mişcarea ochilor şi de mimică.
Comunicarea non-verbala este un mod in care persoanele cu dizabilitati intelectuale se exprima des. Cele mai multe informatii sunt transmise prin limbajul trupului. El indica ceea ce gandeste si simte o persoana. In folosirea si interpretrea limbajului non-verbal un rol important il are contextul, reprezentat prin spatiu si timp. Comunicarea intre persoane este influentata de distanta interpersonala sau de mediul ambiental.

Cele mai frecvente mijloace de comunicare non-verbala la persoanele cu dizabilităţi intelectuale sunt :
• Obiecte de referinţă: obiecte care simbolizează o activitate particulară semnificativ;
• Utilizarea limbajului corporal şi a expresiei faciale
• Folosirea privirii pentru a indica răspunsurile
• Limbajul mimico-gestual adaptat tactil;
• Comunicare mână pe mână - efectuarea semnelor cu mâinile persoanei cu dizabilităţi intelectuale poziţionate pe mâinile persoanei care comunică;
• Labiolectura - perceperea vizuală a limbajului verbal;
• Dactileme – limbajul mimico – gestual ce consta in redarea literelor în aer cu ajutorul poziţiei şi mişcării degetelor ;
• TADOMA - citirea tactilă a vorbirii;
• BRAILE - comunicarea pentru persoane cu dizabilitati intelectuale si asociate de vedere
• PECS - Sistemul de Comunicare prin Schimbul de Pictograme - comunicarea alternativa/agumentativa ce consta in folosirea cartonaşelor cu imagini/ poze, pe care persoana cu dizabilitati intelectuale le alege pentru a-şi exprima dorinţele;
• TIC – set de instrumente şi resurse tehnologice digitale folosite pentru comunicare
• TEACCH - invatarea vizuala prin simboluri
• Calendare cu imagini/obiecte: cutii compartimentate, albume, postere, afişe.

Comunicarea prin limbajul corpului este de asemenea foarte importanta pentru persoanele cu dizabilităţi intelectuale - comunică prin gesturi, poziţia corpului şi prin modul de mişcare a corpului.

Expresia feţei include mimica (încruntarea, ridicarea sprâncenelor, încreţirea nasului, ţuguirea buzelor etc.), zâmbetul (prin caracteristici şi momentul folosirii) şi privirea (contactul sau evitarea privirii, expresia privirii, direcţia privirii etc.).

Paralimbajul este o alta forma de comunicare pentru persoanele cu dizabilități intelectuale, el fiind alcătuit din timbrul vocal, intensitatea vocii şi pauzele dintre cuvinte.

Timbrul vocal este specific fiecăruia dintre noi, el mai poate fi numit amprentă vocală. Este un indicator specific şi putem identifica o persoană numai după acest indicator.

Tonul vocii (înălţimea sunetelor) poate fi adaptat în funcţie de: statusul social, sex, vârstă.

Ritmul vorbirii este o altă cale prin care putem comunica informaţii, deseori complet inconştient. Un om care vorbeşte foarte lent poate fi considerat ca fiind nesigur de ceea ce spune în timp ce vorbirea rapidă poate indica faptul că omul este neliniştit sau anxios.

Pot exista şi persoane care au un ritm al vorbirii mai rar cu pauze mai mari intre cuvinte, acest tip de exprimare depinzând de contextul cultural şi social.

Cand interactionam cu persoanele cu dizabilităţi intelectuale e important sa ne amintim ca acestea comunică la fel ca ceilalţi.

Pur şi simplu, uneori, au nevoie de mai mult timp pentru ca să perceapă informaţia sau pentru ca să răspundă. Este important de înţeles că persoanele cu dizabilităţi trăiesc aceleaşi emoţii, stări, bucurii şi supărări ca toţi oamenii. De aceea în timpul comunicării cu ele e necesară grija pentru cuvintele şi atitudinea pe care o abordăm faţă de aceste persoane.

Ultima recomadare este de a tine cont de atitudinea, pe care o manifestăm faţă de persoanele cu dizabilităţi intelectuale. Aceasta poate crea bariere sau, dimpotrivă, poate dezvolta o comunicare eficientă."

Va asteptam sa ne vizitati si sa ne cunoasteti mai bine in centrul nostru de zi, dedicat persoanelor cu dizabiltati - "O raza de lumina" din orasul Voluntari unde veti interactiona cu echipa noastra de profesionisti.